Moara lui Assan, construită în anul 1853, este prima moară cu aburi din România. Moara se află în București, în zona Obor-Lizeanu. În prezent, se află într-un stadiu avansat de degradare. Moara lui Assan este clasificată în evidențele Ministerului Culturii și Cultelor ca fiind monument istoric de valoare națională și face parte din patrimoniul industrial.


Moara lui Assan , ruine

   Întemeiată de negustorii George Assan (1821–1866) și Ion Martinovici (1820–1882) construcția Morii Assan a fost realizată în anul 1853, pe  un teren cumpărat de Gheorghe (George) Assan de la Epitropia Ghica,  proprietatea extinzându-se apoi prin achiziționarea de terenuri de la  locuitorii din jur.

   Moara a fost ridicată într-o perioadă când în București nu exista nici măcar o singură fabrică de cărămida. Ca fapt divers,  prima fabrică de cărămidă s-a înființat abia în anul 1855 de către serdarul Ioan Filipescu, undeva în zona Elefterie. Utilajele pentru moară au  fost aduse de la Viena, de la firma „Siegel”, transportul acestora pe Dunăre și apoi pe distanța Giurgiu-București durând aproape o lună de zile.

  Moara de la Obor, modernizată constant de foștii proprietari, a fost naționalizată de comuniști în iunie 1948. În același an, odată cu    confiscările ilegale ordonate de comuniști, este arestat și Basil (Vasile) Assan care la acea dată era unic acționar al Fabricilor Assan.

   Pe durata anchetei, după ce a fost torturat, Assan ar fi fost aruncat de la etajul 5 al Prefecturii Poliției Capitalei, familiei comunicându-i-se că    s-a sinucis. După 1950, în zona Morii Assan au funcționat mai multe întreprinderi, printre care Fabrica de pâine „Grâul” și Fabrica de ulei „13  Decembrie”. O parte din utilajele morii au ajuns pe post de exponate la Muzeul Tehnic Dimitrie Leonida sau în alte instituții. În prezent, la  Muzeul Tehnic din București poate fi văzut un cilindru din instalația morii cu aburi "Assan" din anul 1853, exponat care a fost achiziționat, la începutul secolului trecut, chiar de fondatorul muzeului, inginerul Dimitrie Leonida.

 


  

      În iunie 1990, regimul politic de la acea vreme a emis un act normativ, apreciindu-se că terenul este proprietatea statului și o parte din  acesta trebuie eliberat de unele construcții, conform "Planului de sistematizare a municipiului București".

      Utilajele fabricate la Viena înainte de anii 1900 au fost dezmembrate și vândute la fier vechi cu toate că erau piese de o deosebită valoare pentru istoria tehnicii. În prima jumătate a anului 2005 au început demolari executate în mare grabă și fără autorizațiile necesare la unele corpuri de clădiri ale ansamblului, dar și distrugerile deliberate provocate unor stâlpi și pereți chiar ai morii propriu-zise transformând într-o ruină acest monument istoric.

      Autoritatile locale, dar și alte instituții ale statului au sesizat ceea ce se petrece la Moara lui Assan, însă distrugerile au continuat sub diverse forme, folosindu-se metode „consacrate” (slăbirea pe durata nopții a structurii de rezistență), dar greu de dovedit ca infracțiuni.

 

 


      Eco-Moara lui Assan este un proiect care propune o revitalizare a zonei Lizeanu-Obor-Colentina și un plan de salvare a fostei mori. Proiectul dezvoltat are ca bază agricultura urbană. Conceptul este axat pe crearea unei comunități agrare autosuficiente. Întreg proiectul poate fi găsit aici: Proiect Eco-Moara lui Assan

 

 

Legături externe

http://www.apmnir.ro/map.php

http://www.capital.ro/moara-assan-hrx103nea-icircn-1907-o-treime-din-bucurex15fti-101447.html?cHash=b3351771e1f88ce933d7912a418c4461&type=1234