UE a pompat în România, în cei peste 8 ani de la aderare, 18,5 mld. euro
Onofrei, ACRAFE: Se putea mai mult. Atât autorităţile, cât şi beneficiarii au partea lor de vină
Rogojinaru, CNIPMMR: Din nefericire, în economia celor mici, a IMM-urilor, s-au simţit foarte puţin aceşti bani
Uniunea Europeană a pompat 18,5 miliarde de euro în România, de la 1 ianuarie 2007, când ţara a aderat la UE, până la 31 martie 2015, ca sold al intrărilor şi ieşirilor de bani, conform datelor oficiale ale Guvernului privind Cadrul Financiar Multianual 2007-2013. România a primit în total 29,8 mld. euro de la bugetul UE şi a contribuit, la rândul ei, cu 11,35 mld. euro la bugetul comunitar, rezultând plusul de 18,5 mld. euro în favoarea ţării. Cei 29,8 mld. euro intraţi în ţară sunt compuşi din fonduri de preaderare (2,7 mld. euro) şi fonduri post-aderare (27,15 mld. euro), din care: fonduri structurale şi de coeziune (11,65 mld. euro), fonduri pentru agricultură, pescuit şi dezvoltare rurală (6,75 mld. euro), plăţi directe la hectar pentru agricultori (7,25 mld. euro) şi alte fonduri europene de post-aderare (1,5 mld. euro). În ultimul an, soldul pozitiv pentru România în raport cu bugetul UE s-a majorat cu peste 4,5 mld. euro, de la 13,95 mld. euro cât era în 31 martie 2014, la 18,5 mld. euro în 31 martie 2015. Anul 2015 este ultimul în care România mai poate absorbi fondurile UE alocate în perioada de programare 2007-2013.
“Se putea mai mult decât 18,5 miliarde euro. Acum cauzele nu sunt de ieri de azi, sunt cauze care se datorează felului cum au fost gestionate problemele din 2007 până în 2015. Există o nemulţumire generală, inclusiv a autorităţilor, legat de rata mică de absorbţie a fondurilor europene şi riscul mare de a pierde foarte mulţi bani care s-ar fi putut regăsi în investiţii în infrastructură sau în investiţii din zona de proiecte private. Oricum, suma este mică comparativ cu cât am fi putut cheltui în această perioadă”, a declarat, pentru Curierul Naţional, preşedintele Asociaţiei Consultanţilor din România pentru Accesarea Fondurilor Europene (ACRAFE), Radu Onofrei. El a spus că autorităţile au partea lor de vină pentru faptul că au creat nişte mecanisme greoaie.
“Au făcut eforturi în ultima perioadă de a simplifica procedurile şi a reduce timpii de răspuns, dar vina nu este exclusiv a autorităţilor. Sunt situaţii în care beneficiarii sunt responsabili pentru întârzierea proiectelor din diferite motive, fie ele birocratice, lipsa capacităţii de finanţare sau de fraudă”, a explicat Onofrei.
Sursa articolului aici.