Printre „comorile” ascunse al României, de care foarte puţini au auzit, se numără şi Castelul-Calendar din Transilvania. Un loc plin de mister, care ascunde o frumoasă poveste de iubire
Castelul Calendar a fost construit pe o colina din Zau de Campie, in anul 1911. Arhitectura lui cu totul unica este strans legata de trecerea timpului. Are printre altele 7 terase cate zile sunt intr-o saptamana si 12 holuri cate sunt lunile anului. Istvan Ugron, pe atunci ambasadorul Austro-Ungariei in Rusia, a cerut sa fie ridicat ca marturie a iubirii vesnice pe care o purta pentru una dintre fiicele tarului Nicolae al II-lea al Rusiei.
Castelul din Zau de Câmpie a fost construit după principiile unui calendar. Are 365 de ferestre, câte zile sunt într-un an, 4 turnuri, la fel ca numărul de anotimpuri, 52 de camere, câte sunt săptămânile, 7 terase câte zile sunt într-o săptămână și 12 holuri, câte sunt lunile anului.
În anul 1911 a început construcția reședinței de vacanță a baronului Istvan Ugron, o arhitectură fidelă castelelor medievale franceze. Timp de trei ani, oamenii locului au fost obligați să muncească acolo, gratuit, cu uneltele și cu animalele lor. Castelul de la Zau de Câmpie nu a fost vizitat foarte des de baron. Cu toate acestea a fost ridicat din ambiția lui de a construi o reședință de vară cu totul și cu totul deosebită, diferită de orice altă reședință.
În perioada comunismului a fost preluat de stat și a primit în timp mai multe destinații. Mobilierul a fost confiscat de conducerea comunistă și transferat la Turda, unde era pe atunci centrul de județ. Castelul a fost, pe rând, sanatoriu pentru bolnavii de TBC, școală și depozit de cereale, iar în ultimii ani casă de copii, ca și până în prezent.
Acum clădirea a devenit centru de plasament aflat în subordinea Consiliului Juețean Mureș și adăpostește aproximativ 70 de fete orfane.
Starea castelului se agravează însă pe zi ce trece. Dacă până mai acum câțiva ani castelul părea relativ întreținut, revendicarea acestuia de urmașii baronului Ugron, făcută după apariția pachetului de legi privind retrocedările (247/2005), a schimbat în rău fața acestuia. Astfel, urmașii lui Istvan Ugron revendică sute de hectare de teren din Zau de Campie. Există o cerere de revendicare depusă de urmașa Maria Ioana Ugron din 2006.