„Tot sistemul trebuie schimbat, CNADNR nu dă dovadă de altceva decât de incompetenţă“
Valoarea facturilor achitate în primul semestru de CNADNR, doar 830 de milioane de lei dintr-un disponibil anual de circa 6 miliarde de lei, a scos la iveală ineficienţa companiei de a cheltui banii pe care îi are la dispoziţie, cu impact negativ direct asupra industriei construcţiilor şi a economiei româneşti.
De altfel, sumele „modeste“ cheltuite în primul semestru de CNADNR, unul dintre principalii furnizori de lucrări de construcţii din România, s-au revăzut şi în evoluţia lucrărilor: construcţiile inginereşti (de infrastructură) au crescut modest în primele cinci luni ale anului, cu doar 0,3%, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică.
.jpg)
„Este un semnal de alarmă pentru toate autorităţile, de la premier la miniştrii de sector şi toţi cei de care depinde alocarea de fonduri. Dacă se continuă cu acest ritm de alocare (la CNADNR – n.red.), firmele de construcţii, de la cele mari la cele mijlocii şi mici, vor suferi profund. Vor fi extrem de puţini constructori români care vor rezista până în primăvară, iar efectele vor fi dramatice. Este ca la un cutremur, la un cataclism: iniţial apar efecte mici, după, în cascadă, acestea se vor accentua“, afirmă Răzvan Niculescu-Aron, prim-vicepreşedinte al Patronatului Societăţilor din Construcţii (PSC). În industria construcţiilor lucrează circa 350.000 de angajaţi. Din lista celor mai bine plătiţi constructori de către CNADNR în primul semestru au dispărut multe firme româneşti, iar cele străine, deşi sunt încă prezente pe lista furnizorilor de servicii sau de lucrări, au primit în primul semestru cel mult 50-60 mil. lei de căciulă. Spre exemplu, Spedition UMB, companie controlată de omul de afaceri Dorinel Umbrărescu, care anul trecut era cel mai bine plătit drumar, cu 583 de milioane de lei, a încasat în prima jumătate a anului „doar“ 7 milioane de lei pentru reabilitarea unor drumuri naţionale şi servicii de întreţinere a şoselelor pe timp de iarnă.