Va invitam sa parcurgeti articolul ,,Constructorii români redescoperă pieţele internaţionale", publicat in ,,Capital", semnat de Domnul Secretar General al Patronatului Societatilor din Constructii - Tiberiu Andrioaiei.
A fost o perioadă în care îţi era permis să greşeşti pentru că puteai recupera repede. Totul era să fii permanent în mişcare, să nu fii depăşit de cine ştie ce concurent mai cunoscut ori – mai rău – de vreo unul „no-name“. Era perioada în care puţini se gândeau la pregătirea pieţelor conexe sau la back-up-uri câtă vreme erau proiecte în lucru câte nu puteau fi făcute. Atunci au apărut primele semne de criză, precum criza forţei de muncă, şi tot atunci românii au devenit în masă constructori sau dezvoltatori. Nu mai era timp pentru respectarea regulilor de urbanism sau a celor de tehnică în construcţii. Nici de protejarea valorilor breslei. Singura luptă reală era să obţii înaintea altora cele mai bune terenuri centrale sau ultracentrale atâta vreme cât clienţii cumpărau viitoarele locuinţe încă din faza de proiect.
Era perioada în care naţiuni cu spirit expansionist şi-au trimis constructorii mai reprezentativi sau mai puţin reprezentativi să concureze într-o piaţă extrem de promiţătoare. Reacţia firmelor româneşti: au acceptat lupta sângeroasă a preţurilor din confruntările locale. A fost momentul în care mediile asociative de profil ar fi trebuit să pregătească lansarea firmelor autohtone pentru piaţa globală, tinerii antreprenori români fiind prea ocupaţi cu absolut necesara capitalizare de după o lungă perioadă în care capitalismul a fost interzis prin lege. Din păcate nu s-a întâmplat asta, iar căderea brutală a economiei a provocat turbulenţe la care cei mai mulţi nu au făcut faţă.
Ar fi fost vremea în care celebrul brand de sector, dezvoltat cu greu pe pieţele din est (Orientul Mijlociu, fostele state ex-Sovietice, Africa de Nord, etc.) – moştenire uitată dintr-o perioadă blamată - ar fi trebuit să salveze din patrimoniul de competenţe ale constructorilor români tocmai într-o perioadă în care Europa nu mai era în măsură să îi protejeze. Din păcate, piaţa românească de construcţii nu a fost pregătită să fructifice la momentul potrivit acest debuşeu. Spun la momentul potrivit pentru că, după o perioadă în care starea economică dificilă se prelungeşte necontrolat, multe firme au constatat că prezenţa pe acele pieţe care nu cunosc criza economică reprezintă singura opţiune pe termen scurt şi mediu.
Acest proces de mişcare în masă a unui segment de piaţă într-o destinaţie nouă, aproape necunoscută, este unul dificil şi de durată, dar nevoia a făcut ca acesta să capete contur mai ales în acest an. În prospecţiunile pe care le-am făcut în ultimii trei ani pe pieţele mai sus menţionate (neignorând o raportare la realităţile pieţei europene) am constatat nu doar că există zone în plină reconstrucţie datorată, în special, recentelor perioade post-conflict ci şi faptul că imaginea bună lăsată de constructorii români din urmă cu mai mult de 20 de ani, faptul că există potenţial de comunicare în limba română şi afinităţi social-culturale datorate prezenţei masive în acele vremuri a programelor de susţinere a studenţilor străini, face ca cele mai importante bariere de acces pe acele pieţe să fie deosebit de coborâte pentru firmele româneşti. Acest avantaj însă nu va dura multă vreme luând în considerare că majoritatea celor care şi-au efectuat studiile în România, unii având dublă cetăţenie şi chiar familiile în ţara noastră, nu vor mai fi disponibili mult timp, aflându-se la ieşirea din perioada de seniorat profesional. De acest important avantaj competitiv nu ne-am folosit şi din motive obiective (vezi perioadele de conflicte locale) dar nici nu le-am acordat atenţia cuvenită pentru a le conserva corespunzător.
Pentru a parcurge articolul integral, va invitam sa accesati link-ul: http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/182746.html