Contracte de aproape 1,5 miliarde de euro întârziate din cauza a 9.000 de contestații depuse în ultimii doi ani. Controale excesive. Neîncredere și chiar teamă în mediul privat de a colabora cu statul.

 

Așa arată tabloul achizițiilor publice în România ultimilor ani. Lucrurile s-ar putea schimba însă începând cu 1 ianuarie 2016, când noua lege a achizițiilor publice ar trebui să intre în vigoare. 

“Am început lupta de a reforma sistemul achizițiilor publice acum câțiva ani prin două puncte: în primul rând, prin reformarea sistemului instituțional și, în al doilea rând, prin reformarea cadrului legislativ (...) Toți am știut că sunt probleme, efectele mecanismului achizițiilor publice s-au resimțit și se resimt în continuare în economie, de la pierderea de fonduri europene până la proiecte făcute chiar și din bugetul de stat sau din bugetele locale care sunt fie începute, fie oprite, fie chiar eliminate definitiv pentru că nu mai există timpul necesar pentru a fi realizate. (...) Strategia de achiziții publice a fost aprobată, împreună cu cele patru legi, de Guvern (...) România a decis să aibă patru legi care să trateze achizițiile publice. E mai bine să avem patru legi distincte pentru a fi mai clar celor care aplică sau care vin să verifice procedurile de achiziție publică”, a declarat Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor Publice.


În 2014, piața achizițiilor publice în România a fost de 77,4 miliarde lei, achiziții cuprinse în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, iar acest nivel va crește, pentru că toate achizițiile publice vor intra în sistemul electronic până în 2018, a mai spus ministrul de Finanțe. 


“Reforma în domeniul achizițiilor publice este în sine o reformă a administrației publice din România, iar îndeplinirea acestui obiectiv are o dublă însemnătate. În primul rând pentru că, în 2014-2020, România are la dispoziție peste 33 miliarde euro alocare financiară. Fără această reformă, banii aceștia cu greu ar putea fi absorbiți, iar 2007-2013 demonstrează acest lucru. În al doilea rând, neîndeplinirea acestei condiționalități de reformare a sistemului de achiziții publice ar fi dus, în 2016, la o blocare a programelor operaționale”, a punctat și Marius Nica, ministrul Fondurilor Europene.


Noua lege a achizițiilor publice aduce modificări importante, de la schimbarea criteriilor de atribuire a contractelor în cadrul licitațiilor publice până la proceduri simplificate pentru reducerea birocrației.


”Încercăm să îmbunătățim cadrul legislativ în toate domeniile. Îmi doresc foarte mult ca prin aceste acte normative să facem achiziții publice corecte. (...) Încercăm să fie legea clară, coerentă, aplicată de toată lumea“, a explicat Sirma Caraman, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Aceasta a evidențiat însă și importanța pregătirii și motivării oamenilor care lucrează în domeniul achizițiilor publice.  

”Degeaba avem o legislație, dacă nu avem resursa umană bine pregătită. Ne dorim o lege foarte bună, dar personalul din administrația publică trebuie să fie bine pregătit și bine motivat”, a mai spus secretarul de stat din Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.


„ACHIZIŢIILE PUBLICE – Eficientizarea resurselor publice”, eveniment ce a a avut loc joi, 29 octombrie 2015 la Palatul Parlamentului a reunit membri ai Guvernului, reprezentanți ai mediului de afaceri, asociațiilor din domeniu, firmelor de consultanță, precum și reprezentanți ai administrației publice centrale și locale.

 La dezbatere au participat:

·         Eugen Teodorovici – ministrul Finanțelor Publice,

·         Marius Nica – ministrul Fondurilor Europene,

·         Sirma Caraiman – secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice,

·         Roxana Mînzatu - președinte Agenția Națională pentru Achiziții Publice

·         Lehel Lorand Bogdan – președinte Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor,

·         Victor Alistar – director executiv Transparency International România,

·         Mihai Daraban – președinte Camera de Comerț și Industrie a României,

·         Bogdan Nedelcu – Head of Strategic Projects, Teamnet Group,

·         Cristian Erbașu – președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții,

·         Andrei Chendi – șeful Departamentului pentru Lupta Antifraudă

·         Aron Ioan Popa – președinte Autoritatea de Audit.


”Vreau să văd o bază de date foarte clară cu toţi cei care sunt în achiziţii publice, de la cei care reglementează la cei care sunt implicaţi zi de zi în zona de achiziții publice, persoană cu persoană, o analiză strictă a pregătirii acestora până azi, a ceea ce ei trebuie să primeasca ca pregătire pentru a atinge un nivel minim de cunoștințe care să le dea dreptul să activeze în zona în care dânșii activează. Va trebui să fie un sistem compact care să fie pregătit o data, de două ori pe an, adus la zi cu ceea ce apare nou în zona de achiziții publice, un loc în care să se pună întrebări pentru cei care sunt în sistem”, a anunțat ministrul Eugen Teodorovici, explicând ulterior și că va se înființa o poziție de consilier sau expert în achiziții, poziție recunoscută în mod public, similară celei pe care o au auditorii, care sunt protejați de lege vizavi de orice interferență a superiorului direct. 

 

Despre resursele umane implicate în procesul de achiziții publice a vorbit și Victor Alistar, director executiv al Transparency International România. ”N-am să critic legea, mi se pare un pas înainte, mare dificultate n-am avut cu textul legii. Marea problemă a fost pe practica administrativă, acolo unde au fost elemente de interpretare, fuga de răspundere și autoflagelarea. (...) Am recomandat, de exemplu, introducerea mecanismului martorului social, observatorul independent în procedura de achiziție publică. Nu este obligatoriu în statele membre al Uniunii Europene, dar e o bună practică, rezolvă transparența și gestiunea informațiilor”, a declarat directorul executiv al TI România.


Noua lege a achizițiilor publice include nu doar îmbunătățiri, ci și noutăți, așa cum este parteneriatul pentru inovație, dar și ghiduri de bună practică pentru cei implicați în procesul de achiziții publice, la care reprezentanții Agenției Naționale pentru Achiziții Publice au declarat că lucrează în prezent și care nu vor fi deocamdată adoptate ca act normativ, deși discuții despre această posibilitate există.


”Încercăm să schimbăm paradigma, să elaborăm ghidul în care să specificăm modalitatea în care textul legal poate fi cel mai bine aplicat. Ghidurile nu le vom avea mai devreme de iulie 2016”, a explicat Roxana Mînzatu, președinte ANAP.

 

În privința parteneriatelor inovative, Bogdan Nedelcu, Head of Strategic Projects, Teamnet Group, susține că trebuie făcută o analiză înainte de lansarea procedurii, un studiu pentru a putea identifica prețul.  “Cred că este o idee foarte bună (n.red. parteneriatul inovativ), ajută beneficiarul să creeze un produs pe care nu-l poate cumpăra și ajută și mediul economic, și compania care oferă astfel de servicii. De cele mai multe ori inovația se petrece împreună cu clientul. Dar cum stabilim prețul unui produs inovativ?”, a întrebat Bogdan Nedelcu. Lămuritoare în acest sens vor fi ghidurile, care vor fi disponibile online până în vara anului viitor, a explicat Roxana Mînzatu, președinte ANAP.

”Putem să facem cea mai bună lege din lume, dacă nu umblăm la conduită, nu vom rezolva (...) S-a discutat despre corupție, s-au făcut pași foarte mari. Trebuie să avem în vedere că multe din sincope se datorează incompetenței. Aici nu am făcut foarte mulți pași. În legislația secundară trebuie să apară multe schimbări. Sunt lucruri caracteristice pieței românești care nu se vor schimba”, a declarat Cristian Erbașu, președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții și Industrie a României.


Dezbaterea ”Achizițiile publice – eficientizarea resurselor publice”, organizată de Intact Media Group, a fost susținută de Teamnet Group, Camera de Comerț și Industrie a României și Federația Patronatelor Societăților din Construcții.

 

Articolul a fost preluat de aici.