Revista Constructiilor: PSC – Patronatul Societatilor din Constructii: Constructiile in prim plan

Patronatul Societatilor din Constructii – PSC este organizatia care reprezinta interesele firmelor din sectorul constructiilor. De aproape 20 de ani, PSC este alaturi de constructori, producatori si distribuitori de materiale si utilaje, proiectanti, firme de instalatii si consultanti din sectorul constructiilor, iar ca membru fondator al Federatiei Patronatelor Societatilor din Constructii – federatie reprezentativa conform Legii 62/2011 – Legea Dialogului Social, la nivel de Sector Constructii Civile si Industriale si Sector Industria sticlei si a ceramicii fine, Industria materialelor de constructii – fabricarea altor produse din minerale nemetalice (producatori de materiale pentru constructii), sustine in mod activ, prin consultarea si implicarea membrilor, demersurile legislative initiate de federatie, organizeaza intalniri unde solicita opiniile companiilor interesate de modificarile legislative la nivel de sector. Prin intermediul PSC firmele membre pot participa la dezbaterile consultative organizate de ministere pentru ca experienta lor sa fie benefica intregului sector. 

Societatea actuala este in continua transformare, informatizarea si tehnologiile moderne fiind cheile de eficientizare ale oricarui sector. In acest context, PSC este in egala masura  un colector al experientelor pozitive si al problemelor din sector cat si un furnizor de solutii.

 

In perioada starii de urgenta, PSC prin Federatia Patronatelor Societatilor din Constructii a militat activ pe langa Guvernul Romaniei, Ministerul  Fondurilor Europene si Ministerul Lucrarilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei, pentru elaborarea unei Strategii nationale pentru restabilirea normalitatii economice in perioada postpandemie COVID19, unele dintre propunerile noastre fiind preluate in PLANUL NATIONAL DE INVESTITII SI RELANSARE ECONOMICA.

Cateva dintre propunerile noastre:

  1. Stabilirea unor directii principale de acordare a fondurilor UE nerambursabile;
  2. Declararea unor sectoare din economie ca fiind prioritare (Sanatatea, Agricultura, Mediul, Infrastructura de transport);
  3. Reglementarea situatiei IMM-urilor care fac parte din structuri Grup de firme;
  4. Acordarea de garantii guvernamentale pentru credite pana la 5 ani destinate platii taxelor si impozitelor;
  5. Completarea/detalierea legislatiei privind achizitiile publice;
  6. Cresterea ponderii finantarilor nerambursabile;
  7. Acordarea de avansuri pentru toate contractele finantate din fonduri europene si modificarea prevederilor referitoare la admiterea platilor efective;
  8. Asigurarea de fonduri pentru pregatirea profesionala a personalului;
  9. Actualizarea justa a valorii contractului de executie atat in momentul semnarii contractului, cat si pe parcurs, in masura in care au intervenit modificari legislative;
  10. Eliminarea / corectarea punctului de vedere ANAP referitor la tratarea cheltuielilor indirecte si a profitului ca suma fixa;
  11. Regandirea criteriilor de atribuire a contractelor;
  12. Incurajarea si sustinerea capitalului autohton;
  13. Corectarea cerintelor din documentatia de atribuire;
  14. Corectarea Modelelor de contract de executie, proiectare si executie.

De fapt in toate demersurile facute catre partea guvernamentala, in toata perioada scursa din luna martie, am sustinut ca sectorul constructiilor trebuie sa-si continue activitatea pentru sustinerea economiei nationale, fiind mai putin afectat de pandemie.

Dependenta pe orizontala si verticala a sectorului constructii de toate celelalte sectoare economice a determinat FPSC sa se implice folosind toate parghiile legale pentru a stimula repornirea economiei nu doar in sectorul constructiilor.

PLANUL NATIONAL DE INVESTITII SI RELANSARE ECONOMICA lansat de Guvernul Romaniei poate fi un model de crestere economica axat pe stimularea si dezvoltarea capitalului autohton, investitii strategice in infrastructura publica, transformare digitala si pregatirea economiei pentru o revolutie tehnologica si tranzitie catre o economie durabila. Este timpul ca firmele private, persoanele cu initiativa si curaj sa isi puna in valoare ideile prin elaboarea unor proiecte eligibile care vor aduce plus valoare in intreaga societate.

Este nevoie doar de o abordare diferita fata de ce s-a intamplat in anii anteriori.

In urma negocierilor din cadrul  Summit-ului de la Bruxelles desfasurat in perioada 17-21 iulie 2020, s-a stabilit ca Romania va putea beneficia de un pachet global –  63 miliarde de euro granturi si 16,8 miliarde de euro imprumuturi, ceea ce ar duce la o suma de aproape 80 de miliarde euro.

Se pun cateva intrebari: Este Romania pregatita sa abordeze aceste fonduri altfel? A invatat Romania ceva din nereusitele legate de accesarea fondurilor europene? Parerea noastra este ca NU.

Prin urmare, credem ca este momentul sa facem o retrospectiva severa a modului in care au fost accesate fondurile europene pana acum, sa inventariem problemele intalnite care au determinat rata mica de absorbtie a fondurilor europene.

Cateva cauze identificate ce pot fi luate in calcul si eliminate:

  1. Documentatie suport incompleta (declaratii, formulare, lipsa avize, documente asigurare cofinantare, HG/HCJ/HCL indicatori si terenuri);
  2. Documentatie tehnico-economica neactualizata (studiu fezabilitate, studiu trafic, ACB);
  3. Documentatia de mediu (lipsa acord mediu, lipsa decizie etapa de incadrare, declaratia Natura 2000 neactualizata/lipsa).

Asa cum este cunoscut deja, Romania va putea beneficia de cca. 80 miliarde de euro, alocari din bugetul UE 2021-2027, alocari din Fondurile de rezilienta si recuperare din cadrul Next Generation EU:

  1. a) cca. 46,5 miliarde euro sub forma de granturi nerambursabile din bugetul multianual al UE (2021-2027);
  2. b) 16,7 miliarde euro granturi nerambursabile din facilitatea NextGen EU, care include facilitatea de redresare (rezilienta si recuperare);
  3. c) 16,8 miliarde euro din credite cu conditii favorabile acordate de Comisia Europeana Romaniei.

Trebuie mentionat faptul ca banii alocati Romaniei pentru redresare (rezilienta si recuperare) sunt pe un termen scurt de angajament (3 ani). Din acest moment si pana in octombrie a.c.,  Romania trebuie sa decida ce va face, pentru a prezenta proiectele Comisiei Europene si ulterior lunii aprilie 2021, cand planurile tuturor tarilor vor fi aprobate, are trei ani sa inceapa demararea lor.

Absorbtia fondurilor din cadrul Next Generation EU – aproape 34 de miliarde de euro -, va trebui sa se realizeze in 2021, 2022 si 2023, cu 70% din fonduri obligatoriu a fi contractate in primii doi ani.

Planul national de investitii si relansare economica elaborat de guvern este adresat tuturor sectoarelor economice, in particular, pentru constructori fiind important sa existe proiecte viabile si companii care sa le acceseze.

Ca o concluzie, apreciem ca accesarea fondurilor alocate la un nivel neasteptat implica o responsabilizare maxima a celor implicati, mai ales in prima etapa, de elaborare a ghidurilor si in a doua etapa, a celor care elaboreaza si executa proiectele.

PSC va informa constructorii privind axele de finantare disponibile si va publica in FORUM-ul site-ului www.psc.ro toate informatiile necesare.

 

Autor:
Madalina PENA – director Patronatul Societatilor din Constructii (PSC)