22 ianuarie, 2026
Principalele domenii care generează în prezent inițiative de investiții în regim de parteneriat public-privat (PPP) sunt infrastructura de transport – la nivel național, dar și local – și infrastructura medicală/spitalicească, spune Ministerul Finanțelor într-un răspuns pentru CursDeGuvernare.ro.
Ministerul Finanțelor transmite că rămâne angajat în procesul de reabilitare a conceptului de parteneriat public-privat (PPP) în țara noastră și utilizare a acestuia în accelerarea dezvoltării infrastructurii naționale, iar în acest scop are ca obiectiv în perioada următoare înființarea unui comitet interministerial cu atribuții de coordonator al problematicii PPP (CIPPP) la nivel național.
Parteneriatul Public-Privat va eficientiza investițiile publice și va degreva bugetul de stat
Ministerele, autoritățile publice locale și companiile naționale sunt așteptate să anunțe proiectele pe care intenționează să le demareze în PPP, iar în cadrul unui eveniment regional din decembrie pe PPP-uri de la București au fost propuse, într-un grup de lucru, două proiecte în domeniul infrastructurii de transport, respectiv unul în domeniul infrastructurii de sănătate.
”Aceste două domenii generează, în prezent, cele mai multe inițiative de investiții, având în vedere atât necesitatea modernizării infrastructurii de transport la nivel național și local, cât și cerința stringentă de îmbunătățire a infrastructurii medicale, a serviciilor de sănătate și a accesului populației la facilități moderne și eficiente. Totodată, complexitatea acestor domenii, precum și impactul lor socio-economic major, determină o preocupare constantă pentru identificarea unor mecanisme adecvate de finanțare și implementare, inclusiv prin utilizarea parteneriatului public-privat”, arată Ministerul Finanțelor.
Proiectele pe care le vor propune ministerele, autoritățile publice locale și companiile naționale vor trece apoi printr-un proces de selecție, iar acest proces de selecție va include, aplicat, o serie de instituții financiare internaționale precum Banca Mondială, BERD sau International Finance Corporation (IFC).
Aceste instituții financiare internaționale ”sprijină diverse instituții publice care inițiază proiecte PPP pentru eventuale propuneri de îmbunătățire a cadrului legal aplicabil, pe măsură ce proiectele PPP aflate în pregătire avansează și se identifică aspecte relevante care ar putea fi de natura de a îngreuna/bloca procesul de pregătire a acestora”.
Se lucrează la un ”pipeline” de proiecte de investiții care să atragă capital privat și investitori de încredere, în special în sectorul infrastructurii
Amintim că, în debut de decembrie, la Parlament, a avut loc reuniunea regională pentru Parteneriatul Public-Privat (PPP), care pentru România a vizat obiectivul dezvoltării unui așa-numit ”pipeline” de proiecte de investiții solide, care să atragă capital privat și investitori de încredere, în special în sectorul infrastructurii.
Reuniunea a avut de altfel o sesiune de lucru dedicată României, sprijinită de Programul pentru Dezvoltare în Domeniul Dreptului Comercial (CLDP) al SUA, unde s-a realizat un schimb de bune-practici și cunoștințe cu autoritățile române în scopul consolidării capacităților instituționale în domeniul achizițiilor publice.
În cadrul sesiunii dedicate României, Ministerul Finanțelor a prezentat cadrul legislativ și instituțional în domeniul PPP în România, precum și ghidurile și metodologiile de pregătire al proiectelor în regim de PPP, care au fost apreciate ca fiind adecvate pentru pregătirea de proiecte și atribuirea contractelor PPP.
Instituțiile românești implicate în proiectele PPP. Din România, cel mai mare investitor instituțional ar fi de departe Pilonul II de pensii
În același timp, prezentările echipei americane au vizat tot bunele-practici în pregătirea proiectelor și detaliere pe anumite tipuri de proiecte din domenii precum infrastructură/servicii de transport și reabilitare de clădiri vechi/patrimoniu.
La sesiunea dedicată României au participat peste treizeci reprezentanți din partea următoarelor instituții:
- Ministerul Finanțelor,
- Ministerul Sănătății (MS)
- Ministerul Transporturilor,
- Compania Națională de Infrastructură Rutieră (CNIR),
- Compania Națională de Căi Ferate (CFR),
- Ministerul Energiei (ME),
- Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE),
- Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA),
- Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT),
- Banca de Investiții și Dezvoltare (BID),
- Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București-Ilfov (ADI TPBI),
- Ministerul Culturii- Institutul Național al Patrimoniului (MC-INP),
- Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor/Administrația Națională Apele Române (MMAP-ANAR),
- Ambasada SUA în România.
”Referitor la posibile impedimente în utilizarea metodei PPP, au fost discuții cu reprezentanți ai MT si CFR Infrastructură, care derivă mai degrabă din cadrul legal specific domeniului feroviar”, spune Ministrul Finanțelor.
Parteneriatul Public-Privat, alternativa la investiții publice de interes național în perioade cu constrângeri bugetare – Grecia sau Polonia au profitat la maxim de PPP
”Prin găzduirea acestei sesiuni de lucru și în cadrul reuniunii dedicată instituțiilor din România pe 5 decembrie, MF a reafirmat angajamentul de a reabilita conceptul PPP în țara noastră, de a continua colaborarea cu CLDP și schimbul de cunoștințe la nivel regional, precum și de a valorifica expertiza oferită de partenerii americani pentru accelerarea dezvoltării infrastructurii naționale. Totodată, cu această ocazie, MF a organizat o întâlnire cu reprezentanții mediului de afaceri și ai instituțiilor financiare internaționale, pentru continuarea informărilor cu privire la demersurile MF pentru crearea unui mediu propice pregătirii și atribuirii de proiecte PPP de succes”, arată MF în răspunsul pentru CursDeGuvernare.ro.
De asemenea, Finanțele au indicat drept obiective pentru perioada următoare:
- operaționalizarea platformei IT dedicată PPP și concesiunilor – monitorizare proiecte și riscuri fiscale asociate, respectiv
- înființarea unui comitet interministerial cu atribuții de coordonator al problematicii PPP (CIPPP) la nivel național.
”Pentru realizarea proiectelor PPP de succes, entitățile publice trebuie să aloce resurse în ceea ce privește pregătirea unor astfel de proiecte, respectiv pentru contractarea consultanței de tranzacție si întocmirea studiilor necesare, durata pentru un astfel de proces de pregătire variind între 1,5-2,5 ani, funcție de complexitatea proiectului”, mai arată MF.
Ministerul mai spune că propunerile de proiecte primite până acum se află în stadii diferite de maturitate, variind de la idee de proiect la proiecte cu studii de prefezabilitate aprobate.
Amintim că Guvernul vrea să schimbe radical filosofia prin care atrage investiții străine directe (ISD) în România și să folosească un instrument alternativ până acum ignorat: parteneriatul public-privat, sau PPP. Demersul este susținut în special de Ministerul Finanțelor, dar și alte ministere sunt implicate în ceea ce ministrul Alexandru Nazare a catalogat drept ”ofensiva” Guvernului pentru a prezenta investitorilor, în special americani, oportunitățile de investiții în România.
În ultimii doi ani, România a făcut eforturi pentru alinierea cadrului său legal și instituțional la cele mai bune practici internaționale în ceea ce privește pregătirea proiectelor PPP.
Ca idee, Grecia și-a lansat programul de PPP-uri tot într-o perioadă de constrângeri bugetare și are în prezent în derulare un program de 25 de proiecte, de aproximativ 2,9 miliarde de euro. Mai mult, jumătate din acestea (13) au beneficiat de sprijinul experților Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) în structurarea lor.