INFORMARE BUILD EUROPE

Iunie 2026

Anexa dedicată locuirii   ROMANNEXHOUSING.pdf  inclusă pentru prima dată în Raportul de Țară al Semestrului European 2026 evidențiază principalele provocări și oportunități pentru piața rezidențială din România.

Comisia Europeană a publicat Raportul de Țară 2026 pentru România, însoțit de Recomandările Specifice de Țară și, pentru prima dată, de o Anexă dedicată locuirii. Documentul reflectă importanța tot mai mare pe care instituțiile europene o acordă politicilor de locuire, considerate esențiale pentru competitivitate, mobilitatea forței de muncă, incluziunea socială și atractivitatea investițională.

Analiza Comisiei conturează o imagine complexă a pieței rezidențiale din România. Deși țara noastră înregistrează cea mai ridicată rată de proprietate asupra locuințelor din Uniunea Europeană, aproximativ 94% din populație locuind în locuințe proprietate personală, persistă provocări structurale semnificative privind calitatea locuirii, accesul la locuințe sociale și dezvoltarea unei piețe funcționale a închirierilor.

Piața închirierilor rămâne subdezvoltată

Potrivit Comisiei Europene, sectorul închirierilor din România este redus ca dimensiune, caracterizat într-o mare măsură de informalitate și de un nivel scăzut al protecției chiriașilor. Dezvoltarea unei piețe de închiriere mai transparente și mai bine reglementate ar putea contribui la creșterea mobilității profesionale și geografice, în special pentru tineri, lucrători și grupuri vulnerabile.

Totodată, o piață a închirierilor mai matură ar putea crea condiții mai favorabile pentru investițiile private în dezvoltarea de locuințe noi și în renovarea fondului construit existent.

Accesibilitatea locuințelor: provocarea este venitul, nu prețul

Raportul arată că, în ultimul deceniu, creșterea prețurilor locuințelor a fost inferioară ritmului de creștere a veniturilor populației. Cu toate acestea, accesibilitatea rămâne o problemă pentru gospodăriile cu venituri reduse și pentru locuitorii marilor centre urbane.

Evaluarea Comisiei indică faptul că dificultățile de acces la locuințe sunt generate în principal de nivelul veniturilor și de condițiile de finanțare, și mai puțin de o creștere excesivă a prețurilor la nivel național.

România continuă să se confrunte cu probleme majore privind calitatea locuirii

Unul dintre cele mai importante semnale de alarmă din raport privește supraaglomerarea locuințelor. În anul 2024, 40,7% dintre români locuiau în spații supraaglomerate, comparativ cu media europeană de 16,9%.

Comisia evidențiază că problemele de locuire afectează în mod disproporționat persoanele cu dizabilități, comunitățile vulnerabile, tinerii care părăsesc sistemul de protecție socială și populația care trăiește în așezări informale.

Construcțiile rezidențiale, afectate de scăderea autorizațiilor și lipsa forței de muncă

Din perspectiva sectorului construcțiilor, raportul evidențiază o serie de provocări care influențează direct capacitatea pieței de a răspunde cererii de locuințe.

Numărul autorizațiilor de construire este în scădere din 2022, în timp ce costurile de construcție au crescut semnificativ după 2021. În plus, deficitul de forță de muncă rămâne una dintre cele mai importante constrângeri pentru dezvoltarea proiectelor rezidențiale.

Comisia semnalează că lipsa personalului calificat afectează numeroase ocupații din sectorul construcțiilor și limitează capacitatea industriei de a livra locuințe într-un ritm adecvat nevoilor pieței.

Deficit de locuințe publice și sociale

România dispune de unul dintre cele mai reduse fonduri de locuințe publice din Uniunea Europeană. Locuințele aflate în proprietatea statului sau a autorităților locale reprezintă doar aproximativ 1,46% din totalul fondului locativ.

În același timp, accesul la locuințe sociale rămâne dificil în multe localități, în special în zonele urbane unde cererea este cea mai ridicată. Comisia consideră că este necesară o consolidare a politicilor publice și a investițiilor dedicate acestui segment.

Locuințele vacante – o resursă insuficient valorificată

Raportul atrage atenția și asupra numărului ridicat de locuințe neocupate existente în România. În prezent, nu există politici publice dedicate mobilizării acestui stoc pentru a contribui la creșterea accesibilității sau la reducerea deficitului de locuințe în zonele cu cerere ridicată.

Investițiile și reformele rămân prioritare

Deși locuirea nu face obiectul unei recomandări specifice în cadrul Semestrului European 2026, Comisia solicită României să accelereze implementarea investițiilor finanțate din fonduri europene, să reducă blocajele administrative și să îmbunătățească eficiența administrației publice.

Aceste măsuri sunt relevante pentru întregul sector al construcțiilor, având impact direct asupra proceselor de autorizare, planificare și implementare a proiectelor de dezvoltare.

Totodată, documentul subliniază importanța continuării investițiilor în eficiența energetică și renovarea clădirilor, domenii care beneficiază în continuare de finanțări europene consistente.

Concluzii

Mesajul central transmis de Comisia Europeană este că provocările locuirii în România nu sunt determinate în primul rând de evoluția prețurilor, ci de probleme structurale legate de calitatea fondului locativ, incluziunea socială, accesul la locuințe și capacitatea sectorului construcțiilor de a răspunde cererii existente.

Pentru industria construcțiilor, concluziile raportului confirmă necesitatea accelerării investițiilor, a reducerii deficitului de forță de muncă și a simplificării procedurilor administrative, în vederea creșterii ofertei de locuințe și îmbunătățirii condițiilor de locuire la nivel național.