Ce înseamnă sau ce ar putea însemna o schimbare, un nou rol al arhitectului, al contractorului, al fiecărui actor din industria construcțiilor? Care sunt provocările care planează asupra lumii construcțiilor? Cum este posibil să ai sustenabilite și profit în același timp? Cum pot arhitecții scăpa de presiunea profitului? Cum trebuie să funcționeze corect triada contractor-arhitect-beneficiar?
Aceste teme care preocupă comunitatea arhitecților și a contractorilor, dar și societatea civilă, au fost trecute prin filtrul a peste 100 de arhitecți din 15 țări, în cadrul dezbaterii internaționale „Architects and Contractors for Sustainable Built Environment”. Evenimentul de elită a fost organizat în capitală în 10 noiembrie 2014, in cadrul RIFF, la inițiativa Asociației Culturale Pro Event, ABplus Events, Ordinul Arhitecților din România, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, Primăria Municipiului București, ARCUB și Patronatul Societăților din Construcții din România.
Implicarea oamenilor în procesul de co-creare de valoare în arhitectură, sustenabilitatea clădirilor și eficiența energetică, provocări ce țin de creșterea calității locuirii, teme lansate în dezbatere
Organizată în premieră în România, urmând trendul întâlnirilor realizate la nivel mondial de Uniunea Internațională a Arhitecților, dezbaterea„Architects and Contractors for Sustainable Built Environment” a adus la masa discuțiilor, într-un format unic, star-arhitecți din 15 țări, alături de arhitecți români cu experiență și contractori.
„Întrebarea din centrul dezbaterii este: «Putem vorbi de roluri noi, de responsabilități noi ale arhitecților, ale antreprenorilor, ale celor care construiesc, în această lume extrem provocată de probleme și care este cu siguranță într-o cursă pentru a le rezolva, o cursă contracronometru?! Care ar fi aceste roluri? Cum ar suna ele? Există exemple de bună practică pe care le putem împărtăși, admițând că astfel de roluri deja sunt jucate de anumiți actori și că procesul schimbării se produce în planuri simultane? E nevoie de aceste noi roluri?”, aceasta a fost provocarea lansată participanților de Președintele Ordinului Arhitecților din România, arh. Șerban Țigănaș, unul dintre organizatori și totodată moderatorul dezbaterii.
Noii star-arhitecți, cei care s-au remarcat în ultimii ani prin faptul că lucrează după alte metode, adresează altfel problemele, de cele mai multe ori „botoom-up”, de cele mai multe ori implicând comunitățile, societățile, au lansat mesaje puternice în cadrul dezbaterii la care au participat arhitecți și contractori, oameni din industria construcțiilor din Polonia, Olanda, Danemarca, Marea Britanie, Israel, Italia, Islanda, Kuweit, Spania, Ungaria și România.
„Spargeți liniștea din sectorul construcțiilor, implicați oamenii din diferite sectoare în proiectele (n.r. de arhitectură) pentru că știința asupra ceea ce contează cu adevărat și cum stabilești ce este de valoare este diferită de la contractor, la investitor, la arhitect, la inginer. Dacă aceste lucruri nu sunt înțelese atunci nu veți atrage succesul și nu vă veți bucura de beneficii!”, acesta a fost mesajul principal lansat în cadrul dezbaterii de arh. Anders Saelan, invitat special RIFF 2014, câștigător al Premiului 'Mies van der Rohe' în 2013, cu proiectul „Harpa” din Islanda.
Sustenabilitatea clădirilor și eficiența energetică, teme-cheie ale dezbaterii
Arhitectul danez Anders Saelan a împărtășit din experiența sa în ceea ce privește eficientizarea consumului energetic și sustenabilitate: „ Pentru a atrage o creștere progresivă în sectorul construcțiilor trebuie să introducem în munca noastră ideea de flexibilitate, soluții inovative. Un consultant ar trebui să îi spună unui investitor să nu aleagă, spre exemplu, cea mai ieftină podea pentru o clădire și să aleagă una pe care cel care se ocupă de proiect să o poată întreține pentru următorii 20 de ani, cât are contractul”, a precizat Saelan. Succesul unui proiect nu poate fi garantat doar de bani. „În Danemarca au decis să construiască 5 super-spitale în același timp și ulterior s-a aflat că acele costuri de finalizare a construcțiilor vor fi depășite în doar trei ani de zile de costurile operaționale”, a adăugat Saelan.
„Sustenabilitatea” a fost unul dintre cuvintele cheie din cadrul dezbaterii, care a generat multiple luări de poziții din partea participanților. „Inițiativele de sustenabilitate într-o clădire trebuie să fie multiple și să aducă beneficii multiple. În cadrul biroului nostru de arhitectură avem 16 ingineri angajați care studiază doar discipline sustenabile, se concentrează asupra resurselor energetice regenerabile: vânt, soare, lumina zilei, apă, climat ș.a. Dacă noi ca arhitecți nu ne asumăm rolul de a încerca să găsim soluții care provoacă succesul pe multiple niveluri precum cel economic, cel al calității în arhitectură, nimeni nu o va face!”.
Rețelele sociale, din ce în ce mai prezente în relația arhitect-utilizator
Facebook și Twitter sunt din ce în ce mai prezente în viața arhitecților. Feedback-ul direct și rapid din partea utilizatorilor asupra proiectelor lor poate funcționa ca o măsură de corecție. „Suntem din ce în ce mai conștienți în ultima vreme de impactul pe care îl au rețelele sociale, trebuie să înțelegem cum să le utilizăm mai bine și să conștientizăm schimbările pe care le pot aduce asupra mediului construit prin interacțiunea noastră cu oamenii pentru care construim proiectele”, a precizat arh. Richard Jobson, invitat special RIFF 2014. Design Engine Architects, reprezentat de acesta, a primit distincția „Biroul de Arhitectură al Anului 2014” iar cel mai recent proiect al lor, clădirea John Henry Brookes & Abercrombie a Universității Oxford Brooks fost desemnată Clădirea Anului 2014 RIBA Sud, precum şi proiectul câştigătoar la categoria „Sustainability Award 2014”. „Am realizat impactul rețelelor sociale și impactul pe care l-au avut clădirile din campusul Universității Oxford Brooks asupra vieții studenților în momentul lansării proiectului. Universitatea are peste 13.000 noi studenți la cursurile de zi, aceștia au postat mesaje în foarte scurt timp iar universitatea a monitorizat și analizat feedbackul întrucât are un departament online care se ocupă în mod special de acest lucru”.
Arhitecții trebuie să aducă procesul de co-creare la următorul nivel
O tendință care trebuie introdusă în întreg sectorul construcțiilor este „knowledge space empaty for everybody” (nr. empatie în spațiul cunoașterii pentru toată lumea). „Social media pot duce lucrurile la un alt stadiu, pot duce la implicarea oamenilor care au cunoștințe, ne oferă un feedback despre cum văd oamenii lucrurile pe care noi le prețuim. Aceasta este ceva ce trebuie să cautăm, să găsim și să aducem în practica noastră. Utilizarea social media este o modalitate excelentă de a aduce procesul de co-creare la următorul nivel”, a menționat Anders Saelan.
„Rolul nostru va fi în viitor în a vedea arhitectura și urbanismul foarte mult ca un eveniment, și în ideea de a avea o legătură strânsă între social media și ceea ce înseamnă de fapt utilizatorul și aspirațiile lui. Altfel spus, trebuie să dezvoltăm într-un fel sau altul probabil sisteme și strategii care să fie cât se poate de flexibile, să fie de fapt scene ale unor evenimente care pot fi foarte spontane sau de lungă durată. Ideea de arhitect, urbanist, peisagist, dezvoltator, curator, începe să se topească într-un fel sau altul. Sunt câteva relații mentale care trebuie să ne preocupe: ce înseamnă beneficiul economic, beneficiul social, beneficiul cultural?”, a punctat arhitecta Maria Cuibuș.
În cadrul dezbaterii a fost evidențiat și un exemplu privind modul în care se raportează la dorințele și nevoile comunității un oraș care va fi Capitală Culturală Europeană în 2016- Wrocław, unde participarea cetățenilor, proiectele și noile trenduri în arhitectură sunt cheia mesajelor lansate de curatori. „ Un nou rol al arhitectului poate fi acela de a găsi un al doilea sens proiectelor. Toate proiectele pe care încercăm să le anunțăm au în interior ca semnificație cuvântul „participare”. La începutul secolului 21 arhitectura nu ar trebui să fie un domeniu rezervat doar specialiștilor omnipotenți, care știu mai bine cum să creeze spații, ar trebui să includă oamenii pentru ca aceștia să participe la procesul de luare a deciziilor”, a explicat Arh. polonez Zbigniew Mackow, curatorul pe domeniul arhitectură, Wrocław — Capitală Culturală Europeană în 2016, președintele Consiliului Camerei Arhitecților din Silezia Inferioară.
Luările de poziție în cadrul dezbaterii au fost variate și au conturat o lume a arhitectului plină de noi provocări, scenarii și ținte.
Arh. Șerban Țigănaș, Președintele OAR: „Trebuie să ne redefinim lucruri și atitudini, trebuie să ne întrebăm și ce trebuie să construim, nu numai cum trebuie să construim»”
Gheorghe Pătrașcu, arhitect-șef al Bucureștiului: „Sunt de părere că putem vorbi mai puțin de roluri noi ale arhitectului, rolurile sunt cam aceleași de multă vreme. Putem vorbi de scenarii noi care apar, de noi provocări. Implicarea publicului, a cetățenilor, este vizibilă și palpabilă, însă o problemă pe care o sesizez este cea a pregătirii autorităților pentru un asemenea proces. Din păcate, în România forța autorității locale scade pe an ce trece atât în ce privește atribuțiile cât mai ales competențele. Pentru ca să se producă acest proces al schimbării este nevoie de voință politică și de relația cu politicul. Dacă politicul nu va da semnalul acesta probabil vom asista în continuare la divergențe, chiar la conflicte de paradigmă între o abordare tradițională și una recentă privind trendurile societății civile la acest moment”.
Arh. Maria Cristina Angeleri, International Operations, responsabil proiecte Nigeria:
„Fiind arhitect și totodată inginer sunt norocoasă că înțeleg noile provocări ce țin de substenabilitate și îmbunătățirea calității locuirii. Cum este posibil să pui împreună sustenabilitatea și profitul, cu atât mai mult cu cât lucrezi cu fonduri publice? Cum poți introduce noi reguli și criterii în munca arhitectului acesta având presiunea profitului? Măsurarea calității este diferită în fiecare loc din lume, altele sunt experiențele în Nigeria față de Grecia spre exemplu, spații total diferite unde avem proiecte”.
Este necesară „coborârea arhitectului din turnul lui de fildeș”, trebuie să consilieze investitorii
Cristian Erbașu, Președinte Patronatul Societăților în Construcții: „În ultimii zeci de ani arhitecții s-au retras într-o zonă a concepției, a creației, lucru extrem de important, însă, în momentul în care nu s-au implicat mai mult în partea de investiții în sine, au apărut dereglări. Ei lansează proiecte, investitorii își doresc întotdeauna mult, cu puțini bani și repede. Vor de fapt eficiență, aceasta fiind un element care are trei picioare: bugetul, cantitatea și calitatea. Se pare că unul din ele, calitatea, s-a rupt în urma crizei pe care o străbatem de câțiva ani. Cu mulți ani înainte antreprenorii erau conduși de arhitecți pe șantier, în ultima vreme am văzut foarte puține șantiere conduse de arhitecți. Îi invit să ne ajute mai mult pe noi, pe antreprenori, pe ingineri, pe cei care investesc, și să își impună punctul de vedere!”.
Gheorghe Pătrașcu, arhitectul-șef al capitalei: „Politicul din România nu conștientizează problemele acestea pe termen mediu și lung și cred că arhitecții nu ies suficient în față să sesizeze aceste probleme, nu există o viziune pe termen mediu și lung asupra dezvoltării. Cred că trebuie să aibă loc această „coborâre a arhitectului din turnul lui de fildeș”.
Tiberiu Andrioaiei, Secretar General Patronatul Societăților în Construcții: „Suntem creativi, ne ajută și tehnologiile în acest sens însă inovația de valoare ar trebui să se reorienteze în acest moment în optimizare, randament, în acest spațiu trebuie să vorbim de o nouă poziționare a rolurilor celor 3 jucători în trepied: contractor-arhitect și beneficiar”.
Avertisment privind situația pieței construcțiilor din România în următorii ani
„Va urma o perioadă în care vom avea foarte mult de lucru în România și ne vom trezi că nu mai avem firme de construcții. Firmele mijlocii au fost primele care au dispărut, cele mici s-au adaptat repede, cele mari aveau un suport din partea băncilor care aveau un interes să le susțină, acum au început să dispară și firme mari. Nu cred că acele companii care vin din afară pentru a lucra în România sunt foarte fericite că nu au firme de aici cu care să poată face parteneriate. Piața din România trebuie susținută de un capital românesc. Efectul pervers al crizei va fi cel de scumpire a tuturor serviciilor din construcții întrucât vom vorbi de o concurență scăzută pe piață până se vor reconsolida sau până vor apărea noi companii în domeniul construcțiilor. Această creștere a prețurilor va avea loc în condițiile în care piața nu va putea susține acest lucru, în acest context va fi sacrificată calitatea. Trebuie să găsim soluții cât mai repede!”, acesta a fost mesajul de conștientizare lansat de Cristian Erbașu, Președintele Patronatului Societăților în Construcții.
„În viitor criteriul unic privind prețul cel mai mic va fi o excepție!”
În cadrul dezbaterii internaționale „Architects and Contractors for Sustainable Built Environment” s-a discutat și despre directiva care schimbă optica asupra achizițiilor publice, cu implicații asupra sectorului construcțiilor - Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice. „Una dintre inovațiile aduse de această directivă este „costul pe ciclul de viață al unei clădiri. În viitor trebuie să ne așteptăm că acel criteriul unic privind prețul cel mai mic va fi o excepție și va trebui justificat când va fi folosit. Când vorbim de cea mai avantajoasă ofertă din punct de vedere economic, unul dintre criteriile tehnice obligatorii trebuie să fie acest cost pe ciclu de viață al construcției, termen care implică la rândul lui dezbatere și normare”, a declarat Monica Lotreanu, Director Executiv Alianța Națională a Uniunilor de Creatori (ANUC).